Poşta
Înregistrare Aţi uitat parola?

(FOTO) DESPRE GUSTUL MOLDOVENESC ȘI VIAȚA ÎN STIL OLANDEZ

22.02.2016
Despre gustul moldovenesc si viata in stil olandez
 

Pentru Dorina Baltag, depășirea hotarelor Republicii Moldova nu este sinonimă cu lexemul „emigrare”, ci mai degrabă cu „experiență” și „cunoaștere”. A călătorit mult prin lume, dar de 6 ani, s-a lăsat sedusă de Tărâmul Lalelelor. De 3 luni, împreună cu Alex Bivol, partenerul său de viață, a dat naștere unei afaceri care se vrea a fi revoluționară pentru industria fast-foodului european. Dorina ne-a impresionat prin valoarea descoperirilor pe care le-a făcut în Țările de Jos, iar dovezile se află în interviul de mai jos. 

 

Dorina, povestiți-ne despre povestea emigrării într-una dintre cele mai înflorite țări din Europa. Cum ați luat această decizie și unde sunteți stabilită cu traiul acum?

 

De 6 ani sunt stabilită cu traiul în Maastricht, capitala provinciei de sud din Regatul Țărilor de Jos. Istoria mea nu o pot cataloga precum o poveste a emigrării. Toate plecările mele peste hotarele țării au fost ghidate de setea de cunoștințe. Când eram în anul II la Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a USM am obținut o bursă de studii pentru un an în Statele Unite ale Americii, unde am locuit un an și am continuat studiile la specialitatea Relații Rnternaționale. La Școala de Afaceri Publice și Internaționale a universității din statul Georgia, am înțeles că vreau, totuși, să lucrez la teme mai puțin globale și mai aproape de Republica Moldova. Drept urmare am obținut o bursă de cercetare în studii europene în Polonia, unde, la Universitatea Jagielloniană, am analizat parcursul către Uniunea Europeană a Poloniei pentru a extrage lecții pentru Moldova. Am revenit acasă pentru o perioadă de 4 ani, timp în care mi-am luat diploma de licență și am lucrat în sectorul asociativ, iar apoi în comunitatea donatorilor. Dorința de a continua studiile nu a dispărut și, în 2009, am obținut o bursă pentru a face studiile de masterat la Universitatea din Maastricht. Trebuie să recunosc că inițial m-a cucerit universitatea și abia mai apoi orașul, oamenii, țara. În prezent, îmi fac studiile de doctorat la Universitea Loughborough din Marea Britanie și predau studii europene la Universitatea din Maastricht.

 

Este Olanda o țară în care merită să trăiești sau doar să o vizitezi? Prin ce atu-uri îi cucerește pe locuitorii săi?

 

Până nu locuiești în oricare țară, este greu să identifici dacă merită sau nu să trăiești acolo. Mai mult ca atât, multe aspecte le cunoști sau înțelegi doar prin comparație. Doar în baza experienței traiului temporar în SUA, Polonia și Marea Britanie în combinație cu perioadă trăită în Moldova, desigur, am înțeles că Olanda este țara în care mi-ar plăcea să locuiesc. Despre Olanda pot povesti ore în șir, aici voi evidenția doar câteva aspecte:

 

- modul direct de a comunica al oamenilor: pe cât de mult m-a frapat inițial, pe atât de mult m-a cucerit. Drept urmare, multe chestiuni se rezolvă mai repede atât în plan profesional, cât și în cel personal. În linii generale, olandezii spun ce au de spus direct, fără menajamente, fără a căuta cuvintele cele mai diplomate, ei pur și simplu se exprimă liber. Olandezii apreciază onesitatea și sinceritatea. Ceea ce noi am putea considera nepoliticos sau politic incorect, olandezii consideră onest și sincer și se simt liberi să abordeze orice subiect, cât de taboo ar fi: religie, sex, imigrare, politică și alte subiecte.

infrastructura și transportul public: de regulă, o familie olandeză are mai multe biciclete per membru, decât autoturisme! Acest mod de transport public este absolut firesc, iar copiii sunt învățați de mici să meargă pe bicicletă. Pe lângă bicicletă, olandezii circulă cu autobuze, tramvaie, metrouri și trenuri, fiecare fiind foarte bine puse la punct. Și metoda de plată dezvoltată recent este foarte bine gândită și cred că este aproape unică în lume: alături de cash, fiecare cetățean are un card unic pentru toate tipurile de transport public, care poate fi utilizat în toată țara.

 

soluții creative și inovative pentru problemele societății: cel mai recent exemplu despre care am auzit în această vară este utilizarea serverelor în calitatate de sursă de energie. Cum funcționează aceasta? Prin amplasarea serverelor de înaltă performanță în case de locuit, așadar, casele sunt încălzite gratuit de căldura ce emană de la servere și este mai bine pentru mediul înconjurător datorită unui coeficient scăzut de emisie.

 

oamenii, deși mai reci în felul lor de a fi, sunt foarte mărinimoși, primitori și nu în ultimul rând competitivi. Fiecare olandez donează pentru cel puțin o cauză: combaterea cancerului, a consecințelor create de dezastrele naturale sau pentru susținerea bătrânilor. Olandezul de rând vorbește la perfecție, pe lângă limba maternă, cel puțin două-trei limbi. De regulă, sunt limbile țărilor vecine, germana și franceza și, desigur, engleza. De asemenea, ei vorbesc și dialectul local.

 

- petrecerea sărbătorilor precum Ziua Regelui sau Carnaval de la mic la mare. De Ziua Regelui, Amsterdamul, dar și alte orașe olandeze, de altfel, se coloreaza în portocaliu, dau muzica la maxim, își scot bărcile în canale și devin un mare târg. De pe vremuri, toate vânzarile făcute în această zi nu sunt impozitate si de la un simplu beneficiu aceasta s-a transformat într-o adevărată tradiție si chiar parte din procesul de educație a micilor olandezi – micuții sunt încurajati să-și aleagă dintre jucăriile și hăinuțele de care nu mai au nevoie și să le scoată la vânzare. În același timp, micii întreprinzători și artizani beneficiază și ei de posibilitatea de a-și expune lucrările zecilor de mii de oameni care mișună prin oraș în acea zi.

Taraba moldovenilor la Ziua Regelui în Maastricht, 2015

 

Carnavalul este o sărbătoare celebrată, de obicei în partea de sud a țării. Provinciile Limburg și Brabantul de Nord sunt provinciile predominant catolice din Olanda, unde cei mai mulți locuitori sărbătoresc carnavalul. În Maastricht, oamenii iau tradițiile carnavalului foarte serios, poartă un costum colorat, cântă și dansează de la mic la mare vreo 3 zile la rând, iar cei mai rezistenți chiar 5. Dar Carnavalul nu este doar o sărbătoare de mâncare și băutură, acesta, de asemenea, servește ca platformă de inversare a rolurilor în societate: permite oamenilor să se comporte în afara normei sociale acceptabile de obicei. Costumele pot, dar nu numaidecât, să poarte un mesaj politic incorect, să ridiculizeze sau să spargă taboo-urile din societate. Scopul este de a reflecta și exagera viata de zi cu zi, de a denunța și de a spori gradul de conștientizare despre anumite evenimete din societate și nu în cele din urmă de a pune viața în perspectivă.

 

sistemul de ocrotire a sănătății. Din 2015 Olanda este în top 3 în ranking-ul european al sistemelor de ocrotire, fiind în top la 48 de indicatori, precum drepturile pacientului, accesibilitate, prevenire și altele (puteți consulta aici acest ranking). Dar dincolo de cifre pot confirma acest lucru în calitate de supraviețuitor de cancer și un pacient foarte fericit și integrat în sistemul olandez de ocrotire a sănătății. Cred că atunci, când am petrecut acele 6 luni la spital, am simțit că sunt acasă.

 

Povestiți-ne despre afacerea de familie pe care ați lansat-o în Europa. Ce a fost mai dificil: lansarea sau întreținerea?

 

Acum 3 luni, am deschis Hamburgeria. Afacerea noastră reprezintă un bar specializat pe hamburgheri, prin care oferim mâncare din sfera fast-food, dar una de calitate și servită cât de rapid posibil. Și astfel încercăm să schimbăm trendul din această industrie. Din punct de vedere tehnic, deschiderea unei afaceri în sfera horeca (hotel-restaurant-cafenea) nu este mai dificilă decât într-un alt domeniu, cu excepția obținerii anumitor permise. În Olanda procesul de deschidere a unei afaceri este foarte bine reglementat, trebuie doar să respecți regulile și să te conduci de ghidul de deschidere a unei afaceri oferit de Camera de Comerț și de primăria orașului în care îți deschizi afacerea. Cu toate acestea, atât lansarea, cât și întreținerea unei afaceri prespune, inter alia, responsabilitate, viziune, planificare, comunicare cu oameni, continuitate, sustenabilitate, creativitate, răbdare și un pic noroc. Prin aceasta vreau să subliniez că lansarea și menținerea afacerii sunt interdependente: o lansare bine ghândită merge în unison cu un management bine pus la punct. Pentru noi, Hamburgeria nu este o afacere statică, este un proiect în continuă dezvoltare, și, într-un anumit sens, în fiecare lună noi ne re-lansăm, iar afacerea o întreținem zilnic.

Prieteni din Moldova, în vizită la Hamburgeria

 

Cum sunt oamenii din Olanda și nu vor fi niciodată cei din Republica Moldova?

 

În Olanda și în Republica Moldova sunt oameni și oameni. Orice ne dorim să fim, să facem, să devenim pornește de la noi înșine. Nimeni nu ne împiedică niciodată să creștem, trebuie doar să dorim.

 

În ce relații vă aflați cu diaspora moldovenilor din Olanda? Este o comunitate consolidată?

 

Pentru mine, moldovenii din Olanda se regăsesc mai mult la capitolul comunitate și mai puțin diasporă, care are conotații cam negative. În Olanda suntem un grup de oameni pe cât de diverși, pe atât de frumoși, talentați, muncitori, creativi, cu viziune și, nu în ultimul rând, spărgători de tipare. Deși suntem mai puțin numeroși comparativ cu alte comunități de moldoveni, suntem activi și consolidați și menținem legătura prin intermediul paginei de facebook Noroc Olanda și platformei norocoalnda.nl, precum și grupului „Moldoveni în Olanda” pe Facebook.

Comunitatea moldovenilor la Mărțișorul călător, Haga, 2014

Moldovenii din Maastricht încurajează ieșirea la vot, noiembrie 2014

 

Câteva secrete ale unei vieți fericite de familie departe de țara natală…

 

Noi încercăm să ne bucurăm de fiecare zi așa cum este ea și să găsim fericirea în lucruri mici, oricât de banale ar fi acesetea. Comunicare, răbdare, simțul umorului, înțelepciune, creativitate – sunt doar câteva repere din relația noastră.

 

Pentru mine, comunicarea este cheia succesului în orice relație pe orice continent. Este elementul de bază al interacțiunii, dacă doriți. Iar cea mai mare provocare este să ne ascultăm unul pe altul nu din simplul motiv de a da replică, ci de a ne auzi și înțelege. Drept rezultat, avem sinceritate, încredere, intimitate și emoții. Răbdarea și înțelepciunea cred că merg în tandem. De fiecare dată când avem răbdare unul față de celălalt sau față de anumite procese, vedem lucrurile în perspectivă și totul se aranjează pe policioare. Și răbdarea, la rândul său, este parte componentă a înțelepciunii într-o relație, cel puțin pentru noi. Există și circumstanțe, când creativitatea și simțul umorului ne ajută enorm. Creativitatea ne ajută să fim flexibili, să ne aventurăm în proiecte, să găsim soluții adecvate la problemele cotidiene, iar simțul umorului ne ajută să nu luăm toate lucrurile prea în serios. Și nu în ultimul rând, ținem cont de faptul că nu există persoane perfecte.

 

Aveți un vis legat de țara în care v-ați născut?

 

Mi-aș dori ca Moldova să vrea să trăiască mai bine pentru sine în primul rând și reformele prin care trece țară să fie realizate cu și pentru cetățenii țării, iar mai apoi pentru UE, Rusia sau alți factori. Și, desigur, mi-aș dori ca oamenii să se bucure de viață, indiferent de circumstanțe, fie chiar și pentru o clipă.

 

Sursa: ea.md

Publică un comentariu nou