REEMIGRAREA: UN PLAN AL AUTORITĂȚILOR SAU VORBE GOALE?

12.10.2017
Reemigrarea: un plan al autorităților sau vorbe goale
 

Vladislav Bordeianu


Din cauza corupției și instabilității economice, majoritatea cetățenilor moldoveni nu doresc să revină acasă.


Totuși, autoritățile, fără a pierde speranța, au aprobat un nou plan de acțiuni pentru 2017-2020 privind reintegrarea conaționalilor care se întorc de peste hotare. Experții văd în asta un semn bun, dar consideră că cel mai bun program de revenire a migranților este crearea locurilor de muncă pentru cei care încă nu au plecat.

 

„Nu vrem acasă”

 

Experții misiunii moldovenești la Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au efectuat un studiu cartografic, potrivit căruia, majoritatea cetățenilor Moldovei, aflați peste hotare, nu doresc să revină în țară din varii motive, inclusiv din cauza neîncrederii față de sistemul politic și economic. Mulți sînt nemulțumiți de furtul miliardului și consecințele acestuia, de munca prost remunerată, precum și nu sînt siguri de viitorul copiilor lor. Și asta în pofida faptului că în ultimii ani Uniunea Europeană a investit multe mijloace în proiectele de susținere a migranților. Totodată, mulți dintre cei care au încercat să revină și să-și lanseze propria afacere, în scurt timp au plecat din nou peste hotare, din cauză că le este greu să se adapteze în patrie. Ei se confruntă cu greutăți la deschiderea propriei afaceri. Lipsa dorinței moldovenilor de a se întoarce este condiționată în primul rînd de lipsa posibilității de a-și găsi un loc de muncă demn.

 

Peste 70% dintre migranții care au părăsit Moldova sînt tineri cu vîrste de pînă la 40 de ani, cu studii. Plecînd peste hotare, migranții moldoveni rar se angajează conform specializării. Deseori, femeile sînt nevoite să îngrijească de bolnavi sau copii, iar bărbații lucrează sau la construcții, sau în transporturi. Totuși, cei mai mulți dintre ei se adaptează și nu văd sens să revină acasă. Potrivit studiului, în ultimii ani, principalul scop al conaționalilor noștri în altă țară era legalizarea. Unii deja și-au procurat locuință sau terenuri, au contractat credite, au economii sau și-au lansat afaceri.

 

Majoritatea moldovenilor stabiliți peste hotare sînt convinși că autoritățile din Moldova nu sînt interesate de soarta cetățenilor. Acești oameni nu au auzit niciodată de măsurile de reemigrare, întreprinse de Guvern.

 

Planurile autorităților

 

Deocamdată acesta este un nou plan aprobat de Guvern, cu ajutorul căruia autoritățile intenționează pe parcursul anilor 2017-2020 să-i aducă pe moldoveni înapoi acasă. Scopul documentului este reducerea consecințelor migrației. În primul rînd, planul prevede susținerea, diversificarea măsurilor și îmbunătățirea serviciilor de reintegrare școlară, programele pentru tineret și oameni în etate, precum și măsuri de angajare în cîmpul muncii. Alte acțiuni vor viza reflectarea accesului la finanțe, implementarea și diversificarea programelor de atragere a transferurilor bănești în dezvoltarea economiei naționale.

 

Totodată, a fost creat un comitet interministerial pentru diasporă, migraţiune şi dezvoltare. Şi a fost aprobat mecanismul de coordonare şi promovare a politicii de stat atît de către organele administraţiei centrale, cît şi locale.

 

Dar nu trebuie să uităm şi despre alte măsuri întreprinse de autorităţi, inclusiv programul de atragere a transferurilor băneşti în economie PARE 1+1. Acesta a fost prevăzut pentru migranţii care doresc să-şi iniţieze o afacere în Moldova. Esenţa lui este că la fiecare leu investit, statul se obligă să compenseze 1:1. Astfel, la finele lunii decembrie 2016, prin intermediul acestui program, 900 de întreprinderi au beneficiat de granturi. Valoarea finanţării nerambursabile a constituit 158,77 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), 52% dintre întreprinderi au fost creat în agricultură, 26% - în industria procesatoare şi 22% - în domeniul serviciilor. Totodată, cea mai mare parte – 85% dintre întreprinderi activează în mediul rural, iar restul – în municipiul Chişinău.

 

Speranţa moare ultima

 

- Orice pas întreprins pentru a le ajuta cetăţenilor să revină acasă poate fi privit drept pozitiv. Altceva este cît de eficient este el, spune preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovan. Nu toate acţiunile de acest fel aduc rezultate, pentru că nu există condiţii adecvate ca oamenii să-şi poată găsi locuri de muncă bine plătite. Poate Guvernul speră că migranţii îşi vor crea singuri locuri de muncă? Dar noi nu avem suficiente întreprinderi care ar deschide noi locuri de muncă şi nu există condiţii pentru asta. La noi peste 30% dintre agenţii economici nu activează. Oamenii se străduiesc să-şi închidă afacerile şi să plece de pe piaţă. Iar cei care „de jure” încă nu sînt lichidaţi spun că există probleme birocratice enorme, inclusiv legate de atitudinea negativă a funcţionarilor publici faţă de cei care se ocupă de afaceri. Mulţi funcţionari văd în ei doar elemente criminale.

 

Paşii întreprinşi de Guvern pot fi salutaţi. E altceva că aceştia trebuie organizaţi astfel încît oamenii să revină cu adevărat şi să-şi poată deschide propriile întreprinderi sau să-şi găsească un loc de muncă. Dar pentru asta este nevoie de condiţii economice clar reglementate. Mediul de afaceri trebuie să fie stimulator, adecvat. Totodată, Guvernul trebuie să privească mediul de afaceri drept un potenţial de creare a locurilor de muncă, dar nu drept o sursă de stoarcere a resurselor din el. În ultimul timp, toţi sînt constrînşi, amendaţi doar pentru a suplini bugetul. Anul acesta fac una, dar ce va fi la anul viitor? Iar oamenii doresc stabilitate, încredere în ziua de mîine. Să trăiască normal, la urma urmei. Dar, deocamdată, nu e totul aşa cum ne-am dori, a conchis Roşcovan.

 

Directorul executiv al Centrului de Studii şi Reforme Strategice, Galina Şelari, consideră că revenirea migranţilor este revenirea la problemele existente pe piaţa muncii.

 

- Ar fi mai bine să vorbim nu despre întoarcerea conaţionalilor, ci despre stoparea exodului populaţiei, în primul rînd al tineretului şi specialiştilor calificaţi. Noi spunem că creăm avantaje pentru cei care au plecat, uitînd de cei care trăiesc în Moldova. Fiind convinşi că cineva va reveni, noi îi punem în situaţie neavantajoasă pe cei care încă nu au plecat. Este nu doar opinia mea, dar şi a experţilor internaţionali, a reprezentanţilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune, a experţilor din UE. Sarcina principală astăzi este stoparea, încetinirea exodului populaţiei, iar aceasta este cel mai bun stimulent şi un exemplu pentru cei care decid să revină. Pentru a realiza această sarcină, este nevoie de stabilitate şi locuri de muncă. Cel mai bun program pentru întoarcerea migranţilor este crearea locurilor de muncă pentru cei care rămîn în ţară, susţine Şelari.

 

Continuarea aici.

 

Sursa: noi.md

Publică un comentariu nou

CAPTCHA
Vă rugăm să răspundeţi la întrebare pentru a evita SPAM-ul
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.