Poşta
Înregistrare Aţi uitat parola?

TOATĂ EUROPA VORBEȘTE DESPRE DEPORTĂRI

30.06.2017
Toată Europa vorbește despre deportări
 

Politicienii europeni promit să intensifice deportarea migranților cărora li s-a refuzat azilul. Dar aceasta este o înșelăciune mare, susține editorialistul ziarului german Die Welt Robin Alexander.

 

Pe paginile publicației el menționează că aproximativ jumătate dintre refugiații care au invadat Europa în epoca frontierelor deschise nu sînt recunoscuți ca atare și, teoretic, trebuie să plece înapoi, chiar și împotriva voinței lor. Cel puțin, asta promit guvernele europene. Dar, deocamdată, numărul întoarcerilor este scăzut și multe lucruri sugerează că acesta va continua să scadă.

 

„Toată Europa vorbește despre deportări“, scrie analistul. El reamintește că în septembrie 2016 cancelarul german, Angela Merkel, îndemna la depunerea unor „eforturi naționale“ pentru întoarcerea celor cărora li s-a refuzat azilul.

 

În martie ministrul italian de interne, Marco Minniti, a declarat: „Vom crește în mod sistematic numărul deportărilor și, astfel, vom trimite un semnal clar pentru toți cei care doresc să vină în Europa.” Simplificarea mecanismelor de deportare a promis-o și prim-ministrul suedez, Stefan Löfven, după atacul din aprilie.

 

Dar cifrele reale referitoare la deportări sînt chiar mai mici decît cele așteptate. Deocamdată, într-o măsură simțitoare s-a reușit doar expulzarea imigranților ilegali din țările balcanice, care, mai mult sau mai puțin, sînt gata de cooperare. De exemplu, din Germania, în 2016 au fost deportați 25 375 de persoane, dintre care doar 7451 au fost trimise în state nonbalcanice.

 

Totodată, în ultimii trei ani numărul persoanelor pasibile de deportate a crescut cu o treime. Iar cei care sînt acum în așteptarea unei decizii privind acordarea statutului de refugiat au venit nu din Balcani, dar din Asia și Africa, care extrem de rar acceptă să coopereze în probleme de deportare.

 

O deportare destul de promptă a imigranților din țările balcanice (în primul rînd din Kosovo, Macedonia, Bosnia și Albania) a devenit posibilă nu numai datorită propriei lor cooperări. Precum a explicat publicației „Ridus” profesorul asociat de drept european din cadrul MGIMO Nikolai Topornin, aproximativ un an și jumătate de ani în urmă Germania a încetat să-i considere migranți pe cetățenii acestor țări și i-a exclus din legislația corespunzătoare. Și acesta este motivul pentru care normele ce reglementează tratamentul migranților nu se mai aplică noilor veniți din Balcani. Asupra lor se răsfîng regulile generale de ședere conform regimului fără vize, iar cei care îl încalcă pot fi trimiși înapoi fără menajamente.

 

„Acolo, de fapt, nu e complicat: îl așezi în tren, îl echipezi și – la revedere. Și notezi în computer că această persoană nu mai poate intra în spațiul Schengen”, conchide expertul.

 

Situația cu migranții din Orientul Mijlociu e mai complicată. Legile europene interzic întoarcerea oamenilor către țările în care aceștia sînt amenințați de un pericol grav, unde are loc un război civil sau continuă violența. Majoritatea refugiaților care au sosit în UE în ultimii ani au fugit din Siria, Irak și din alte țări în care nu doar că are loc un război civil, dar operează teroriști, distrugînd oameni în masă, fără discernămînt.

 

Se știe că în acest contingent, sub masca de refugiați, se înregistrează și migranți economici. Dar și izolarea lor nu este atît de simplă, din cauză că ei nu au pașapoarte sau alte documente ori, dacă au, sînt false. Iar a ajunge la adevăr este foarte dificil, avînd în vedere haosul complet din zonele fierbinți ale lumii.

 

În privința migranților din acele țări în care nu există o asemenea vărsare de sînge apare o dificultate cu caracter infrastructural: cum să fie trimiși, unde să fie trimiși, cine va plăti pentru asta. Un mecanism eficient de deportare a unui număr mare de oameni din Europa nu există. Totul se decide la nivelul unor persoane concrete sau al unor grupuri mici, de multe ori prin intermediul instanțelor. De aceea procesul decurge foarte lent, iar mecanismul de deportare se împotmolește.

 

Dar astăzi problema migrației în Europa nu este la fel de acută ca acum doi ani. Frontierele externe ale UE au fost luate sub control. Desigur, imigranții ilegali continuă asaltul, dar cu mai puțin succes. Granițele europene nu mai sînt intersectate de milioane de refugiați.

 

„La noi problema migrației este într-un fel exagerată. Ea există, dar dimensiunile ei sînt controlabile”, a menționat șeful Sectorului pentru evaluările strategice al Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale al AȘR, Serghei Utkin.

 

Refuzul demonstrativ al unui șir de țări de a găzdui migranți, chiar și sub amenințarea amenzilor din partea Bruxelles-ului, desigur, nu contribuie la solidaritate în cadrul UE, dar în prezent acest lucru nu este ceva dezastruos, susțin experții.

 

„Acum problema migrației s-a retras un pic pe un plan secund. Nu acest lucru alarmează societatea europeană astăzi. Ei au astăzi în prim-plan problema combaterii terorismului și Brexit-ul, unde sînt puși în joc miliarde de euro”, conchide Topornin.
 

Publică un comentariu nou