Poşta
Înregistrare Aţi uitat parola?

EDUCAŢIA ÎN GERMANIA

 

EDUCAŢIA PREŞCOLARĂ

 

Educaţia preşcolară include instituţii specifice pentru copii de la 3 la 6 ani, în primul rînd creşe, grădiniţe, sistem preşcolar. Participarea este de obicei, opţională, dar se plăteşte.


Kinderkrippe (Creşă)

Kinderkrippen ( Creşe ) sînt în Germania instituţii de îngrijire a copiilor de la 0 pînă la 3 ani. În cadrul creşelor se mai face o împărţire a acestora în funcţie de vîrsta copiilor, aşadar copiii vor putea fi încadraţi fie la Liegekrippe ( grupa de sugari de la 0 la 6 luni ), fie laKrabbelkrippe ( grupa de sugari de la 6 luni pînă la 12 luni ) sau dacă au împlinit un an la Laufkrippe.


Personalul care lucrează în creşele din Germania este reprezentat de educatoare şi de îngrijitoare/îngrijitori copii.


Una dintre problemele majore din Germania este dată de numărul redus de locuri din cadrul învăţămîntului preşcolar. Este de recomandat ca cei care au neapărat nevoie de un loc într-o creşă să îşi înscrie copilul din timp, pentru a avea siguranţa obţinerii unui loc. În foarte multe cazuri părinţii îşi înscriu copii nenăscuţi, evitînd astfel trecerea lor pe listele lungi de aşteptare.


Din acest motiv, precum şi datorită faptului că ocuparea unui loc în cadrul unei creşe sau Tagesmutter este destul de costisitor, face ca foarte multe mame să ramînă acasă sau să lucreze cu program redus. Cea de a doua variantă presupune de cele mai multe ori un venit modest, din care poate nici nu se pot acoperi cheltuielile cauzate cu ocuparea unui loc în sistemul de învăţămînt preşcolar.


Costurile legate de ocuparea unui loc în cadrul unei creşe sînt diferite de la o creşă la altă facînd ca diferenţele să fie destul de mari de la 50€ pînă la 600€ pe lună. Mîncarea şi băutura nu sînt incluse în aceste costuri. Factorii care generează această fluctuaţie sînt daţi de: tipul de instituţie de care aparţine creşa ( de stat sau privată, non profit, etc. ), de venitul părinţilor, de numărul de ore ales. În unele cazuri sociale statul german, prin oficiul de asistenţă socială pentru tineret, poate prelua, dacă condiţiile sînt îndeplinite, costurile generate de ocuparea unui loc în cadrul unei creşe.

 

 

Tagesmutter (mama de zi) 

Tagesmutter (mama de zi) este o altă formă de îngrijire a copiilor, iar locul în care este desfăşurată această activitate este de obicei chiar locuinţa persoanei care ia în îngrijire copii. Numărul de copii luaţi în îngrijire este de maximum cinci. Copilul care este îngrijit de o mămică de zi are parte de o îngrijire intensivă, individuală, modelată pe nevoile copilului. Avantajul este că o Tagesmutter este mult mai flexibilă în ceea ce priveşte orele de aducere a copilului şi aceasta poate fi în prealabil stabilită cu parinţii, iar copilul rămîne în acelaşi mediu familial. Foarte multe mămici de zi sînt dispuse să îngrijeasca copii şi în week-end sau peste noapte. Costurile la o Tagesmutter sînt mai reduse decît la o creşă, în funcţie de numărul de ore ales. Tot în funcţie de numărul de ore ales este inclusă mîncarea şi băutura.

 


 

Kindergarten/Kindertagesstätte
În Germania educaţia preşcolară de la vîrsta de 3 pînă la 6 ani se face îndeosebi în cadrul grădiniţelor (Kindergarten) sau în cadrul căminelor de zi pentru copii (Kindertagesstätte).


Din 1996 s-a reglementat faptul că orice copil care a împlinit vîrsta de 3 ani, are dreptul la un loc la grădiniţă cu program redus, adică o jumătate de zi, în principiu aproximativ 5 ore pe zi. Unele land- uri au condiţionat dreptul la un loc la grădiniţă de faptul că ambii părinţi trebuie să lucreze sau aceştia se află în imposibilitatea de a avea grijă de copil.


Referitor la programul pe care îl au grădiniţele în Germania, se pot identifica trei forme de îngrijire de copii în cadrul unei grădiniţe, cum ar fi:
- grădiniţe al căror program este pînă la amiază, adica fără masă de amiază;
- grădiniţe al căror program include şi masă de amiază;
- şi grădiniţe cu program prelungit, care de fapt poartă denumirea de cămin de zi pentru copii (Kindertagestätten - Kita).


În ultimul timp instituţiile care poartă răspunderea pentru buna funcţionare a grădiniţelor, aşa numiţii (Träger) oferă în cadrul căminelor de zi pentru copii, pentru o mai bună consolidare a raportului dintre familie şi muncă/profesie un program de îngrijire copii ce poate să înceapă de dimineaţa de la ora 5:30 şi pînă la ora 20.


De asemenea, se oferă şi posibilitatea înnoptării în cadrul unui astfel de cămin sau posibilitatea aducerii copiilor şi sîmbăta.


În grădiniţele din Germania lucrează personal care are calificări diferite cum ar fi: Educatori/Educatoare, Socio- Pedagogi, Asistenţi sociali şi îngrijitori copii.


Grădiniţele sînt susţinute finaciar ori de primăriile locale ori de alte instituţii private sau social orientate. Tendinţa din utima vreme arată că tot mai multe primării predau grădiniţele acestui din urma tip de instituţii, organizaţii cum ar fi: Diaconia evanghelică, AWO, Rotes-Kreuz, Caritas, etc.


Costurile lunare legate de grădiniţă sînt cuprinse între: 60€ şi 150€, acestea fluctuînd în funcţie de localitate/oraş şi de numărul de ore de îngrijire. Mîncarea de amiază/Prînzul se plateşte separat şi costurile legate de aceasta sînt cuprinse între 2€ şi 3€ pe zi, iar costurile cu băutura sînt de aproximativ 8€ pe lună.

 

SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞCOLAR

 

Ca şi cetăţeni europeni, rezidenţi şi copiii acestora au dreptul de a urma cursurile unei şcoli în Germania în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii germani. Copiii de emigranţi au dreptul la ore gratuite de limba germană, pentru ca integrarea acestora să fie cît se poate de uşoară.

 


Educaţia şcolară obligatorie începe în Germania la vîrsta de 6 ani. Sistemul instituţional şcolar este structurat după cum urmează.
Grundschule – şcoala primară care cuprinde clasele 1 – 4.


După terminarea clasei a 4-a se decide în funcţie de situaţia şcolară avută dacă elevul/eleva va urma cursurile din cadrul Hauptschule sau din cadrul unui Gimnaziu (Gymnasium).


Hauptschule – şcoala generală care cuprinde clasele 5 –9, care se încheie cu un examen de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss).


Există şi posibilitatea de a absolvi clasa a 10-a specială al cărei corespondent este echivalent cu absolvirea unei Realschule, adică a avea Mittlere Reife, aceasta constînd într-o notă foarte bună la examenul de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss) a unei Hauptschule şi o situaţie şcolară foarte bună în clasa a 9-a din cadrul acesteia, la final făcîndu-se o medie între cele două. De asemenea, există şi posibilitatea după abolvirea celei de-a zecea clase, de a da examenul de admitere în cadrul unei Fachoberschule - „FOS“.


Realschule – şcoală cu profil specilizat care presupune absolvirea a 10 clase (Mittlere Reife). Absolvirea cu succes a celor 10 clase poate deschide calea către admiterea în cadrul unui gimnaziu sau în cadrul Fachoberschule. Diferenţe există însă, de la land la land, în ceea ce priveşte momentul de începere a unei Realschule, în sensul că se poate începe cu clasa a 5-a sau cu clasa a 7-a.


Fachoberschule – este corespondentul unei postliceale şi perioada de studiu este de 2 ani, adică clasele a 11-cea şi a 12-cea, care se încheie cu susţinerea unui examen de bacalaureat de profil tehnic sau economic (Fachabitur). Cu ajutorul acestui tip de bacalaureat veţi putea fi admişi în cadrul învăţămîntului universitar, dar numai în cadrul unei facultăţi cu acelaşi profil, care poartă denumirea de Fachhochschule.


Gymnasium – este corespondentul unui liceu şi se finalizeaza cu un examen general de bacalaureat (Allgemeines Abitur) la sfîrşitul clasei a 12-cea; absolvirea clasei a 10 –cea în cadrul unui gimnaziu este echivalent cu obţinerea Mittlere Reife.


Gesamtschule – este o formă de învăţămînt şcolar, care nu există în toate landurile şi care începe cu clasa a 5-a şi se încheie cu clasa a 9-a sau a 10-cea.


Sistemul de invăţămînt preuniversitar

 

Gymnasium – este corespondentul unui liceu şi se finalizeaza cu un examen general de bacalaureat (Allgemeines Abitur) la sfîrşitul clasei a 12-cea; absolvirea clasei a 10 –cea în cadrul unui gimnaziu este echivalent cu obţinereaMittlere Reife.


Fachoberschule (FOS): condiţia frecventării unei astfel de şcoli este absolvirea examenului de Mittlere Reife.


Berufsoberschule (BOS): frecventarea cursurilor unei astfel de şcoli este condiţionată de deţinerea de Mittlere Reife sau de Fachoberschulreife şi de deţinerea unei meserii; prin absolvirea unei astfel de şcoli, adică aFachhochschulreife (este echivalent cu examenul de bacalaureat specializat din cadrul unei Fachoberschule – Fachabitur), se deschide calea către învăţămîntul universitar.


De asemenea, prin susţinerea unui examen la o a doua limbă străina se poate absolvi această şcoală şi cu Allgemeine Hochschulreife (echivalentul examenului de bacalaureat din cadrul unui gimnaziu – Allgemeines Abitur).

 

SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT UNIVERSITAR

Cei ce vor să studieze în Germania, au posibilitatea să aleagă între mai multe forme de învăţămînt universitar cum ar fi pe de o parte Universităţi şi Universităţi tehnice, iar pe de altă parte facultăţi, care au la baza asimilarea materiilor din punct de vedere practic şi mai putin teoretic, aşa numitele Fachhochschulen.

 

 

 

 

Dacă primele două tipuri de facultăţi se întîlnesc pretutindeni în Europa, în ce priveşte Fachhochschulen, acestea sînt mai mult o particularitate a sistemului de învăţămînt universitar german. Principalele caracteristici ale unui astfel de tip de facultate sînt:
- accentul se pune pe practică şi mai puţin pe teorie;
- cursurile au loc cu un număr mic de studenţi;
- materii care au foarte mare legatură cu ceea ce se înfruntă un absolvent la locul de muncă;
- şi nu în ultimul rand timpul de studiu este mult mai redus ca la o facultate/universitate normală;
- absolvenţii unei Fachhoschule care au absolvit studiul cu note foarte bune se pot înscrie la doctorat doar în cadrul unei universităţi, deoarece Fachhochschulen nu oferă posibilitatea absolvirii unui doctorat.


Fachhochschule (FH)
Studiul în cadrul unei Fachhoschule se împarte în două părţi:
Grundstudium – pregătirea teoretică de bază;
Hauptstudium – specializare şi practică.


Grundstudium în cadrul unei Fachhochschule durează patru semestre şi în acest timp se pune accentul mai mult pe teoria generală ce reprezintă de fapt baza primei părţi a studiului. Aşadar în cadrul unei facultăţi de inginerie materiile de baza sînt: matematică, mecanică, chimie, fizică. La sfîrşitul acestei prime părţi se vor verifica cunoştiinţele teoretice dobîndite sub forma unui examen, care poartă denumirea de Zwischenprüfung. Alte facultăţi emit direct – Vordiplom – un gen de Prediplomă prin care se atestă faptul că examenele teoretice din prima parte a studiului au fost absolvite.


Hauptstudium – este destinat aprofundării cunoştinţelor acumulate în Grundstudium în cadrul căruia se pune accentul mai mult pe o specializare într-un anumit domeniu. Durata acestuia este de trei semestre şi se termină cu examenul de Bachelor sau de patru semestre şi se termină cu susţinerea examenului de Diploma (Diplom). Cei care aleg prima variantă au posibilitatea de a alege calea unui Master şi cu acesta din urmă îşi cîstigă şi dreptul de a face doctoratul (promovieren), drept urmare, cei care au ales varianta absolvirii cu diplomă (Diplom) o au de la bun început. O importanţă deosebită o reprezintă în această etapă a studiilor şi alegerea materiilor opţionale pe care un student înţelege să le frecventeze.


Hochschule /Universität

Această formă de învăţămînt universitar este împărţită în două părţi: studiul de teorie generală (Grundstudium) şi studiul de aprofundare sau de specializare (Hauptstudium). Durata medie de studiu în Germania diferă de la o facultate la alta, astfel că aceasta poate fi cuprinsă între 7 – 14 semestre. La facultăţile la care se susţine un examen de stat urmează după terminarea studiului pentru profesori – perioada de 2 ani de pregătire (Vorbereitungsdienst), pentru jurişti stagiatura de doi ani ( Refendariat ) şi pentru medici stagiatura de doi ani (Praktikum ).


Grundstudium – durează patru semestre, adică doi ani, timp în care studenţii fac cunoştinţă cu partea teoretică a acestui tip de studiu, aceştia trebuind să frecventeze cursuri de teorie generală, seminarii şi mai puţin materii opţionale. Aşadar modul în care este structurată prima parte a facultăţii – Grundstudium – este în princpiu pentru toţi studenţii la fel.


Grundstudium se încheie de obicei cu un examen prin care se verifică cunoştinţele acumulate în prima parte a studiului şi care poartă denumirea ori deVordiplom ori de Zwischenprüfung, aceasta depinzînd de la o facultate la alta.


Reuşita la un astfel de examen va deschide drumul către a doua parte a studiului aşa numitul – Hauptstudium. Pregătirea pentru acest examen este în medie de un semestru.


Odată cu intrarea în Hauptstudium se deschid pentru studenţi foarte multe oportunităţi, cu ajutorul cărora aceştia pot să-şi realizeze propriile interese şi viziuni legate de domeniul în care studiază. În prim plan este realizarea unui orar individual, în funcţie şi de preferinţele avute, dar şi în funcţie de planurile de viitor ale fiecăruia.


Hauptstudium este o aprofundare a studiului teoretic, în cadrul căruia studentul trebuie să frecventeze seminarii, colocvii, tutorii, repetitorii, etc. Înscrierea la acestea trebuie făcută din timp, căci datorită numărului mare de studenţi locurile sînt limitate.


Durata de studiu a acestei de a două părţi este cuprinsă între patru şi şase semestre. Excepţie face facultatea de medicină, în cadrul careia Hauptstudium durează 10 semestre. Hauptstudium se încheie cu un examen scris şi unul oral. În plus fiecare student trebuie să mai predea o temă în domeniul în care se specializează. Timpul de pregătire pentru examen şi pentru temă este de două semestre.


O importanţă deosebită o are şi absolvirea unui semestru în străinatate, care poate fi făcut după Zwischenprüfung sau în Hauptstudium, deoarece aceasta ar putea oferi oportunităţi noi în urmarea unei cariere internaţionale sau posibilitatea obţinerii unui loc de muncă într-o firmă internaţională.


Admiterea la o facultate


Primul pas înainte de a cere admiterea la una din facultăţile de pe teritoriul Germaniei, este acela de a cere eliberarea suplimentului la diplomă, pe care Romînia l-a introdus încă din 2005, care are la bază Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), cu cele 60 de credite corespunzătoare unui an de studiu. Acest supliment la diplomă este recunoscut în toată Uniunea Europeana şi poate fi redactat în engleză, germană şi franceză.


Cei care însă au terminat facultatea în urmă cu mai mulţi ani, dar doresc să-şi continuie în Germania studiile de masterat sau de doctorat, pot solicita la universitatea pe care au absolvit-o suplimentul la diplomă, dar şi o altă diplomă de absolvire, unde notele să fie echivalate cu credite transferabile. Vezi www.daad.de, portalul www.campus-germany.de" style="font-size: 12px;">www.enic-naric.net şi apasă pe ţara Germania/ Deutschland, www.daad.de, portalul www.campus-germany.de


Pentru a putea urma cursurile unei facultăţi în Germania solicitantul trebuie să ceară recunoaşterea bacalaureatului din ţară de origine, la instituţia competentă. Cu o diplomă de bacalaureat obţinută la un colegiu/liceu teoretic se poate studia la orice facultate din Germania indiferent de profil. Cu o diplomă de bacalaureat obţinută la un liceu de profil de ex. economic solicitantul poate studia numai la o facultate cu acelaşi profil de ex. economic, profil identic cu cel al diplomei de bacalaureat, adică la o Fachhochschule. Dacă totuşi solicitantul doreşte să urmeze cursurile unei alte facultăţi, care nu e de profil, de ex. medicina, va trebui să facă o completare a bacalaureatului din ţară de origine şi să obţină în urma absolvirii unei şcoli specializate în acest sens (Studienkolleg) o diplomă de bacalaureat în Germania, de profil teoretic.


Solicitanţii trebuie mai apoi să-şi aleaga facultatea la care vor să urmeze cursurile. În cadrul facultăţilor există birouri care se ocupă cu admiterea studenţilor străini, aşa numitele (Ausländerämte – Internationale Angelegenheiten). O altă condiţie de admitere la facultate este şi aceea de a dovedi că persoana de cetăţenie romînă are suficiente cunoştinţe de limba germană pentru a urma cursurile unei facultăţi în Germania, prin susţinerea examenului eliminatoriu de limbă germană DSH, TestDaF, ZOP.


Dacă cunoştinţele de limbă germană sînt minimale persoana trebuie să urmeze cursuri intensive de limba germană, după care să dea examenul de limbă la facultate. Nivelul de limbă ce trebuie avut pentru a fi admis este diferit de la land la land.


Cei care vor să facă în Germania un Master/Magister sau Doctorat trebuie, de asemenea, să se adreseze biroului Ausländeramt/Internationale Angelegenheiten din cadrul facultăţii alese.

 

Sistemul de notare european

 

ECTS (The European Credit Transfer System) – Sistemul European de Transfer al Creditelor a fost introdus de Comisia Europeană cu scopul de a facilita accesul studenţilor străini pe piaţa universitară europeană, pentru a asigura trasparenţa şi mobilitatea acestora în Europa. Principalul obstacol în calea mobilităţii şi afirmării studenţilor pe piaţa europeană a fost insuficienţa cu care s-au recunoscut studiile şi diplomele studenţilor străini. Aşadar s-a dorit o unitate pe plan european în acordarea notelor, pentru o mai bună apreciere a acestora. Un an universitar are 60 de credite.


Rezultatele examenelor sînt exprimate prin note.


Burse de studii şi cercetare în Germania


Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) pune la dispozitie burse de studiu pentru anul universitar 2012/2013. Sînt finantate cursuri de limba, programe de master si stagii de cercetare in cadrul universitatilor din Germania. Exista posibilitatea de a aplica la un program de studii in limba engleza.


De ce un studiu in Germania?


Cel mai mare stat din UE ocupa la nivel mondial locul patru in topul preferintelor studentilor straini. Peste 370 de institutii de invatamant superior atrag, gratie ofertei bogate si calitative de studiu (peste 15.000 programe), studenti din toata lumea. Alte motive atractive pentru un studiu in Germania sînt imbinarea dintre cercetare si predare, coordonarea foarte buna a studentilor, precum si costurile moderate de studiu si trai. In plus, exista numeroase programe in limba engleza, care permit celor care nu stapanesc bine limba germana, sa studieze in Germania, intr-o atmosfera internationala. Astfel o diploma obtinuta in Germania poate deveni o importanta rampa de lansare pentru o cariera internationala!


DAAD (German Academic Exchange Service) este cea mai mare organizatie pe plan mondial care sprijina schimbul academic international. DAAD finanteaza schimbul de studenti si cercetatori, intermediaza cadre didactice universitare si lectori DAAD, informeaza pe plan international despre Germania ca loc de studiu si cercetare si sprijina procesul de internationalizare a institutiilor de invatamant superior germane. Bugetul sau se compune din contributiile mai multor ministere, in special cea a Ministerului Federal al Afacerilor Externe German, din fonduri europene si din mijloace puse la dispozitie de organizatii private.


Pentru mai multe detalii despre studiu si cercetare in Germania puteti consulta: www.study-in.de/en/ si www.research-in-germany.de.
 

Sursa: migratie.md
 

Publică un comentariu nou