Pe 27 februarie la Geneva va începe un proces diplomatic care i-ar putea da Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) puteri fără precedent în ceea ce priveşte controlul asupra internetului scrie în The Wall Street Journal Robert McDowell, comisar al Comisiei Federale de Comunicaţii.

Zeci de ţări, printre care şi Rusia şi China, fac presiuni pentru a ajunge la un consens în privinţa controlului asupra internetului pînă la sfîrşitul anului 2012. În iunie 2011, premierul Vladimir Putin a declarat că scopul acestor negocieri este obţinerea controlului internaţional asupra internetului, prin intermediul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), organizaţie care funcţionează sub auspiciile ONU.

Din Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor fac parte 193 de state. În luna decembrie 2012, reprezentanţii UIT vor lua parte timp de zece zile la o conferinţă organizată în Dubai. În cadrul acestui eveniment ar putea fi transpuse într-o lege internaţională următoarele propuneri:

- Supravegherea internaţională a ameninţărilor de securitate digitală şi a schimbului de informaţii private.

- Companiile de telefonie mobilă vor putea percepe tarife suplimentare pentru traficul web “internaţional”. Spre exemplu, cei care vor vizita site-uri din străinătate vor putea fi nevoiţi să plătească în plus pentru fiecare click pe care îl dau, pe acelaşi sistem ca apelurile telefonice efectuate în străinătate.

- UIT va ajunge să aibă un cuvît greu de spus în ceea ce priveşte organizaţiile care asigură funcţionarea internetului, cum ar fi ICANN, organizaţia care coordonează adresele web.

Ţările în curs de dezvoltare vor avea cel mai mult de pierdut în urma adoptării unei astfel de legi, astfel că India şi Brazilia se opun din răsputeri unui internet împărţit pe regiuni. Amendarea legislaţiei internaţionale a internetului ar împărţi lumea online în două, despărţite de un zid asemănător cu cel al Berlinului, deoarece unele ţări nu vor dori să accepte aceste reglementări.O structură internaţională de reglementare a internetului de la vîrf în jos este în contradicţie cu arhitectura internetului, care este de fapt o reţea de reţele fără graniţe şi limitări geografice, scrie Robert McDowell.

Susținătorii reglementării, la moment sînt mult mai energici. Pentru a adopta convenţia, este suficient de a colecta o majoritate simplă a statelor membre ale UIT (193). După unele estimări, aproximativ 90 de ţări ar putea sprijini reglementarea interguvernamentală, pentru majoritate nu ajung doar 7.

Sursa: moldovenii.md