Poşta
Înregistrare Aţi uitat parola?

CUM POATE DIASPORA SĂ BENEFICIEZE DE BANII STATULUI ÎN CARE A MUNCIT

22.06.2017
Moldovenii cu două pensii. Cum pot cei din diasporă să beneficieze de banii statului în care au muncit
 

Moldovenii care au lucrat și au plătit impozite în Turcia, Germania, Bulgaria, Luxemburg, Estonia, Polonia, Belgia, Ungaria, Lituania, Cehia, Portugalia, Austria sau România au dreptul la pensii calculate prin totalizarea stagiilor de muncă realizate în ambele țări. Acest lucru este prevăzut printr-un acord în domeniul securității sociale încheiat între Republica Moldova și fiecare din aceste state.


Republica Moldova nu are încă acorduri de securitate socială semnate cu Italia, Spania, Grecia, Franța, SUA, Rusia și Canada, unde muncesc sute de mii de cetățeni. La rîndul lor, moldovenii din diasporă care nu achită contribuții sociale acasă și/sau în țara gazdă, vor rămîne, practic, fără o pensie la bătrînețe sau se vor alege cu un ajutor social de cîteva sute de lei moldovenești.

 

Acordul de pensii, pe înțelesul tuturor


Acordul de securitate socială le garantează moldovenilor care muncesc legal în străinătate cîte o pensie în ambele țări în funcție de contribuțiile sociale plătite în Moldova și țara gazdă. Cetățenii moldoveni care muncesc peste hotare, dar au domiciliul în Republica Moldova, ajunși la vîrsta de pensionare, trebuie să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). La solicitarea cetățeanului, scrisoarea este expediată și în țara în care a muncit pentru a afla valoarea contribuțiilor plătite, stagiul de muncă etc. De asemenea, angajații de la CNAS pregătesc pachetul de acte și-l expediază autorității omoloage din țara gazdă. CNAS calculează pensia pentru perioada în care cetățeanul a achitat contribuții în fondul social din țara noastră, adică i se stabilește pensia doar din Republica Moldova.


În cazul în care unui moldovean nu-i ajunge cîțiva ani pentru a îndeplini stagiul minim de cotizare, atunci anii munciți în Moldova se adună cu cei munciți în străinătate – cumulare recunoscută în statele cu care Moldova are semnat acord de securitate socială. Doar că pensia din țara gazdă este calculată de autoritățile competente din statul în care a muncit persoana. „Perioadele muncite legal se sumează, iar asta garantează că cetățeanul nu pierde niciun an. Pensia este calculată pentru perioada lucrată pe teritoriul țării gazdă și separat pentru anii munciți în Moldova. În Moldova se ține cont de salariul moldovenesc, iar în țara gazdă – de salariul primit acolo. Legea nu se schimbă. Fiecare stat aplică propria lege. Pensia se achită de fiecare stat aparte. În Moldova vîrsta de pensionare este mai joasă. Noi sîntem primii care calculăm pensia, iar ulterior solicită calcularea pensiei din străinătate”, spune Elena Munteanu-Sagaidașina, șefa Secției acorduri din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF).


Cum se calculează pensia în Italia


Chiar dacă Italia are rețineri cînd vine vorba să semneze un acord cu țara noastră, moldovenii care muncesc în peninsulă primesc pensii de pînă la 450 de euro pe lună. După ce a lucrat 7 ani în orașul Padova, dintre care peste 5 ani a lucrat legal, Gheorghe din Călărași primește o pensie de 200 de euro lunar începînd cu anul 2011. „În perioada 1998-2005, am lucrat în Italia la o Fabrică de metal, unde făceam instrumente de lăcătușerie. Eu sînt inginer de profesie. Am avut un salariu de 1.500 euro pe lună, iar reținerile din salariu erau de aproximativ 500 de euro pe lună. Acum primesc o pensie de 200 euro pe lună. Pensia din Moldova este 2.700 de lei. Cel mai greu a fost să demonstrez că eu sînt acasă”, spune bărbatul născut în anul 1941.


Din anul 2010, la Chișinău funcționează un Ghișeu informativ, unde moldovenii care au lucrat în Italia pot beneficia de consiliere despre cum să-și primească pensia din peninsulă. Oficiul este deschis de Asociația Creștină a Lucrătorilor din Italia (ACLI). Astfel, am aflat că în lipsa unui acord de securitate socială, circa 500 de moldoveni stabiliți în Italia primesc cîte o pensie. „Cei care au lucrat în baza permisului de ședere în Italia au dreptul la o pensie socială la vîrsta de 66 de ani și 7 luni, cu un stagiu minim de o săptămînă. Persoanele cu cetățenie română sînt pensionate la vîrsta de 70 de ani și 7 luni, cu un stagiu de minim 5 ani. Suma pensiei se stabilește în funcție de contribuțiile plătite. Noi avem moldoveni care primesc o pensie de la 20 de euro și pînă la 450 de euro pe lună. Condiția de bază e să te întorci în țara de origine. Persoanele care au lucrat legal cel puțin 10 ani, la fabrică, au plătit cîte 25.000-30.000 de euro contribuții anuale, acum primesc cîteva sute de euro. Majoritatea femeilor lucrează menajere, iar contribuția lor e mică (5.000-6.000 de euro pe an), motiv pentru care primesc o pensie foarte mică”, explică Victor Croitoru, coordonator de proiect la ACLI.


Moldovenii care obțin cetățenia italiană au nevoie de un stagiu de muncă de 20 de ani și vor ieși la pensie la vîrsta de 70,7 ani. În cazul lor, șederea în Italia este obligatorie. Moldovenii din Italia care primesc bani pentru șomaj tehnic trebuie să știe că au dreptul să iasă din Italia doar 30 de zile pe an sau să informeze Institutul Național de Asigurări Sociale din Italia. În caz contrar, aceștia vor fi obligați să restituie banii. Diaspora moldovenească din Italia se mai poate adresa pentru consiliere și orientare socială la Asociația „AssoMoldave” din orașul Roma.


Cum se stabilește pensia în Canada


Autoritățile din Moldova nu au semnat deocamdată nici cu cele din Canada un acord, dar duc tratative în acest sens. În plus, moldovenii care emigrează peste Ocean pot obține cetățenia peste 4 ani. „Nu trebuie să aștepți 10-20 de ani. Ei vin legal și se bucură de toate drepturile. Nu au doar drept de vot. Acest acord e necesar pentru persoanele care sînt la vîrsta pensionării în Moldova și vor să aibă și pensia canadiană. „Canada îmi dă pensia indiferent de stagiul de muncă, doar că e mai mică. Eu încă mai am 3 ani pînă ajung la vîrsta de pensionare din Canada. Eu aș fi primul beneficiar al acestui acord. E una să ies cu pensia socială și alta să ies cu anii recunoscuți de aici. Eu am venit în Canada cu peste 30 de ani stagiu de muncă în Moldova”, afirmă Ala Mîndîcanu, președinta Comunității Moldovenilor din Quebec.


Fost parlamentar în Republica Moldova, Ala Mîndîcanu este la pensie în țara noastră. „Pensia moldovenească o declar în Canada și plătesc impozite. Nu am cerut să-mi fie transferată în Canada, deoarece e mică. Atunci cînd vin acasă îmi trebuie în Chișinău. În lipsa acordului o să am o pensie socială de 1.000 dolari canadieni”, spune președinta Comunității Moldovenilor din Quebec. Aceasta este sigură că acordul cu Canada va fi semnat, deoarece autoritățile de acolo se gîndesc la cetățeni, inclusiv la cei veniți din Moldova. „Moldova are toate șansele să încheie acest acord. Moldovenii sînt calificați, se încadrează rapid, nu stau pe ajutor social, respectă legea și plătesc impozite”, argumentează Mîndîcanu. În Canada sînt aproximativ 30.000 de moldoveni, dintre care peste 50% stau în Montreal, conform unor date estimative.


De ce unele țări ezită să semneze acorduri cu Moldova


În prezent, peste 450 de moldoveni au solicitat dreptul la pensie în străinătate, conform datelor furnizate de CNAS. Aceștia nu sînt neapărat din cele 13 țări cu care Moldova a semnat acord de securitate socială, deoarece moldovenii, dar și autoritățile străine, nu au obligația să raporteze cînd și cum își stabilesc pensia în țara gazdă. Banii sînt trimiși pe un cont bancar deschis de către moldoveni la una din băncile comerciale din Chișinău, cu excepția cetățenilor care muncesc în Estonia, Bulgaria și Lituania. Aceștia din urmă vor primi banii prin CNAS. Pe lîngă pensia de vîrstă, aceste acorduri acoperă riscurile bolilor profesionale, accidentelor de muncă și indemnizațiile pentru îngrijirea copilului.


Șefa Secției acorduri de la MMPSF, Elena Munteanu-Sagaidașina, a subliniat că nu există o deschidere din partea Italiei, Rusiei, Franței, Spaniei și Greciei, deoarece autoritățile din aceste state nu vor să-și asume cheltuieli suplimentare din bugetul public. „Am stabilit un dialog de cooperare între Italia, care sperăm că se va transforma într-un acord semnat. Franța nu este receptivă. Grecia vrea, dar spune că este în criză financiară. Cu Spania lucrurile avansează foarte lent, deoarece nu este interes din partea statului spaniol”, menționează Elena Munteanu-Sagaidașina. Pînă la sfîrșitul anului, ministerul va semna un acord cu Letonia.
 

Publică un comentariu nou