Foto: allseo.ru

Două studii lansate astăzi la Chişinău au conturat profilul socio-economic al cetăţenilor Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent în Federaţia Rusă şi în principalele ţări de destinaţie ale UE, cît şi al persoanelor originare din Republica Moldova şi descendenţilor acestora din aceste ţări.

Conform studiilor „Moldovenii în Federaţia Rusă: profilul socio-economic şi provocările de politici” şi „Cartografierea diasporei moldoveneşti în Italia, Portugalia, Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii”, efectuate în cadrul Ciclului Studiilor „Cartografierea Diasporei Moldoveneşti”, cetăţenii Republicii Moldova sînt nevoiţi să-şi părăsească baştina din cauza situaţiei socio-economice, şi anume din cauza nivelului de salarizare.

În urma cercetărilor, studiile au relevat faptul că migranţii moldoveni plecaţi în Federaţia Rusă sînt în mare parte bărbaţi, persoane căsătorite, descendente din mediul rural, cu un nivel de instruire nu prea înalt, cu plecări periodice din ţară; cît priveşte femeile, acestea au un nivel de instruire mai înalt, aflate mai rar în relaţii de căsătorie, majoritatea aflîndu-se practic permanent în Federaţia Rusă. Peste două treimi din numărul moldovenilor în Federaţia Rusă, printre care predomină bărbaţii, lucrează în construcţii. Acolo, majoritatea migranţilor sînt nevoiţi să-şi reprofileze activitatea economică: doar un sfert din migranţi practică acelaşi gen de activitate, pe care l-au practicat acasă.

Spre deosebire de migranţii moldoveni din Federaţia Rusă, profilul migranţilor moldoveni pentru ţările cercetate ale UE este diferit - Italia şi Portugalia prezintă contingente de migranţi echilibrate din punct de vedere al vîrstei, pe cînd în Franţa şi Marea Britanie predomină migranţii cu vîrsta de la 18-40 de ani, o parte semnificativă dintre ei mergînd la studii. Din perspectiva de gen, în Franţa şi Portugalia comunităţile de migranţi sînt echilibrate, în schimb în Italia predomină migranţii de sex feminin, iar în Marea Britanie de sex masculin. Migranţii în ţările Uniunii Europene posedă un înalt nivel de studii, o parte semnificativă avînd studii superioare sau chiar grade ştiinţifice. Doar 21,7 % dintre migranţii moldoveni din ţările UE activează în acelaşi grup profesional în care au activat în Moldova. În esenţă, predomină migraţia în scop de muncă, urmată de cea în scop de studii.

Totodată, cercetările arată că moldovenii devin din ce în ce mai detaşaţi de ţara de baştină: aproximativ două cincimi din moldovenii stabiliţi în Rusia nu au de gînd să se întoarcă acasă, intenţionînd să rămînă acolo şi să obţină cetăţenia acestei ţări; în timp ce în rîndul migranţilor intervievaţi în ţările UE mai puţin de o cincime intenţionează să revină la baştină în anii apropiaţi.

Studiile recomandă autorităţilor guvernamentale din Republica Moldova să-şi direcţioneze acţiunile spre: (I) semnarea acordurilor de securitate socială cu principalele ţări de destinaţie a migranţilor moldoveni; (II) susţinerea programelor de migraţie circulară destinate moldovenilor; (III) dezvoltarea unor programe pentru diaspora moldovenească pentru menţinerea relaţiilor cu moldovenii de peste hotare, dar şi să contribuie la păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale, inclusiv promovarea culturii moldoveneşti peste hotare; (IV) crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, a mai multor programe de atragere a remitenţelor în economie pentru a stimula revenirea migranţilor moldoveni în ţara de origine, etc.; (V) stabilirea relaţiilor de parteneriat dintre organizaţiile de diasporă ale moldovenilor cu autorităţile publice locale din ţările de destinaţie şi cele de origine pentru o colaborarea consolidată.

Aceste studii au fost realizate în cadrul Proiectului finanţat de UE "Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate Moldova – UE", cu un buget total de 1,999,734.77 EUR (31,810,452.71 MDL) implementat de OIM Moldova.

Sursa: iom.md