Am cunoscut-o pe Anna Panovici ca fiind vocea de la Kiss FM care îmi făcea după-amiezile energice. Apoi am văzut cum Anna își face de cap în proiectul ”Fashion Journalism”, iar acum ne spune cum e să te plimbi printre zgârâie nori, în orașul unde s-au filmat cele mai renumite filme de la Hollywood. Află din acest interviu cum a schimbat-o pe jurnalistă viața din New York.

-Am auzit și văzut foarte multe povești și despre New York, și despre Anna Panovici, dar încă nu știm nimic despre „Anna Panovici în New York”. Cum ai ajuns acolo?

-E o aventură! Iar cum mie îmi plac aventurile, am zis „de ce nu?”. Am ajuns fizic mai greu, dar în visurile mele eram demult aici. Știi? Home alone, Sex and the City, Friends, The Devil Wears Prada, Lupul de pe Wall Street… sunt doar câteva dintre titlurile filmelor pe care le-am văzut cu toții și în care am putut admira frumusețea poveștilor trăite în cea mai cunoscută și fotografiată metropolă de pe pământ. Central Park, Time Square, Brooklyn Bridge, Statuia Libertății, Fifth Avenue, sunt doar câteva dintre reperele recunoscute imediat de oricine pune piciorul pentru prima dată în New York. Doar că, dacă ajungi aici, tu ești regizorul propriului tău film. Tu alegi decorul, muzica, și mai ales tu îți alegi genul „filmului” în care vei juca și care îți va rămâne în amintire pentru toată viața. Cum e Anna Panovici în New York? E aceeași, doar că absoarbe ca un burete din diversitatea care îi este pusă pe tavă de cultura americană.

-Vorbeai întotdeauna cu atâta entuziasm despre jurnalism. La Chișinău aveai o carieră promițătoare la radio. Ce te-a determinat să renunți la ce ai construit timp de câțiva ani la Chișinău și să pleci în lumea mare?

-Nu am renunțat. Entuziasmul pentru ceea ce faci nu ține cont de localizarea ta pe hartă. E ceva ce ai cu tine sau nu ai. Dacă ai, e Every Day Journalism! În New York, Dublin, București sau Chișinău, nu contează! La Kiss FM, nu am construit o carieră, ci o prietenie frumoasă. Pentru că asta este Kiss FM: o familie. Și din familie nu se pleacă! Au confirmat-o până acum și cei care nu mai lucreaza de mult însă au rămas parte din familie. Plus că, sunt implicată în continuare pe partea de online, ceea ce nu necesită prezența mea acolo.

-Te-am văzut cutreierând des New York-ul. Ce ar trebui să știm despre o promenadă în New York?

-Asta ar trebui să știm… că trebuie cutreierat în lung și în lat. Geografia se cunoaște cel mai bine la pas, uneori e normal să te pierzi. E chiar indicat! Eu m-am rătăcit de două ori în Central Park… printre cele 341 de hectare de verdeață, amplasate în centrul orașului. Pare cu totul din alt film. O oază de liniște printre zgârie nori. Tot acolo am învățat că, nu există vreme urâtă, poate doar haine nepotrivite – pentru că m-a prins ploaia în mijlocul parcului.

-Apropo, despre vestimentație. Și în New York femeile merg pe tocuri obosite? Care e stilul newyorkezilor?

-Aș spune chiar mai mult, merg și bărbații! :)) Asta îmi place la ei, că oricât ai fi de „ciudat” e ok. Poți întâlni alături o doamnă la patru ace și o puștoaică cu un pantof de o culoare și altul de alta. Oricum, femeile merg pe tocuri mai puțin decât în Chișinău. Doar când o cere situația probabil. Altfel, am observat că optează pentru comoditate. Ca și mine!

-Ai întâlnit mulți moldoveni? Sunt uniți?

-Am întâlnit foarte mulți! Este o comunitate foarte mare de moldoveni în New York! Sunt organizate petreceri tematice, seri de film sau pur și simplu întâlniri de suflet. Pe 31 august, de exemplu, am străbătut apele New York-ului în haine cu specific național, la bordul unei nave cu mâncare tradițională și vin moldovenesc. E emoționant să fii la mii de km de casă și să vezi zeci de moldoveni dansând hora, iar pe fundal – Statuia libertății!

Unde se mai întâlnesc? Dacă nu pe stradă, în metro sau la magazin (întâmplător) atunci la Karaoke! Am descoperit câteva localuri în care poți cânta ca la tine acasă o „Hora din Moldova”, O-Zone, Zdop și Zdub, sau chiar Carla’s Dreams! Voce să ai!

Halloween-ul a fost fascinant! Am întâlnit moldoveni de la Super-eroi, mafioţi, pirați, până la fantome și animale înfricoșătoare – ca în viață!

Urmează „Everybody in the Casa Mare” pe 20 decembrie. Un eveniment care a devenit deja o tradiție pentru Moldovenii din New York și în organizarea căruia sunt și eu implicată cu tot sufletul. Vom avea parte povești „gustoase” de la Nata Albot, „Lumină” de la Andrei Bolocan, muzică de la Elena Carafizi și Andrei Oncea, care vin special pentru acest eveniment în SUA, dar și alte surprize frumoase inevitabile în preajma Crăciunului…

Mă întrebi dacă sunt uniți moldovenii? Sunt! Dorul de casă îi unește!

-Ce trebuie să învețe moldovenii de la americani?

-Ar trebui să învețe să aibă mai mult curaj. Să fie ei înșiși fără să se gândească prea mult la ceea ce vor crede alții. Când suntem adevărați, când nu ne mai ascundem și nu ne mai prefacem, când punem accent mai mult pe ceea ce putem construi și nu pe ceea ce putem distruge, din noi pot ieși lucruri foarte frumoase.

-Ce s-a schimbat în tine de când ești acolo?

-S-a schimbat totul! Timpul se scurge altfel aici. Am impresia ca nu este niciodată destul! Fusul orar m-a dat peste cap. De parcă aș trăi în două lumi paralele și asta pentru că o bucată din mine a rămas acasă! Când aici e noapte, în Moldova mereu se întâmplă lucuri pe care eu le aflu doar atunci când ma trezesc. Plus că, am mereu cursul valutar în cap.

Eu sunt o „pasăre călătoare”. Dacă nu sunt la New York, sunt la Washington DC sau în Florida, dacă nu sunt la Chișinău, înseamnă că sunt încă în New York. Iar când ești departe și le povestești oamenilor necunoscuți despre tine, despre țara ta, despre viața pe care o ai acolo, descoperi de fapt foarte multe lucruri despre tine, lucruri la care, fiind acasă nici nu te gândești! Eu încă cred cu înverșunare că totul este posibil și că oamenii sunt încă frumoși! Oriunde pe pământ!

Sursa: everydayjournalism.md