Foto: ureport.bg

În UE sînt aproximativ de zece ori mai puţini migranți din Belarus, decît din Ucraina și de trei ori mai puţini, decît din Republica Moldova. Cine, de ce şi în ce scop pleacă în UE din cele trei țări vecine? La aceste și alte întrebări au răspuns autorii unui proiect internațional de cercetare, prezentat joi, 11 decembrie, la Minsk,  proiectul intitulîndu-se "Prognozarea migrației dintre Uniunea Europeană, ţările grupului de la Vișegrad și țările Europei de Est: Impactul abolirii regimului de vize."

Proiectul a fost realizat de Centrul pentru Studii Estice din Varșovia, cu participarea experților de la Institutul Belarus pentru Studii Strategice (BISS), precum și de către reprezentanți ai organizațiilor internaționale și centrele de cercetare din Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria.

Ucrainenii sînt lideri

Pînă în aprilie 2014, în UE locuia un milion de lucrători migranți din Ucraina, din Belarus ‒ 100-150 mii, din Republica Moldova ‒ 200-300 mii, spune Dr. Martha Yaroshevich, cercetător științific principal pe probleme de migrație și vize la Centrul pentru Studii Estice din Varşovia. Ea subliniază că aceste cifre sînt estimative, iar în ceea ce privește Ucraina sînt mai puțin exacte, deoarece colectarea dovezilor a fost finalizată în mai, înainte de începerea fazei active a operațiunilor militare din Donbas.

Dar chiar şi cu careva precizări asupra evoluției probabile a situației, o diferență semnificativă, în special, în ce priveşte Belarusul în comparaţie cu Moldova, nu se va semnala, subliniază Yaroshevich. În țările grupului de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) din Republica Moldova, Ucraina și Belarus, potrivit spuselor ei, migrează, incomparabil, mai puţine persoane (circa 300 mii), decît în alte state membre ale UE.

Sintetizînd concluziile cercetătorilor, Yaroshevich menţionează că Polonia și Republica Cehă sînt cele mai atractive pentru bieloruşi și ucraineni. Moldovenii aleg mai mult sudul Europei: România, Italia, Spania, Franța. Acum 3-4 ani, Republica Cehă era cea mai importantă ţară din UE pentru migranții din Europa de Est, dar criza globală mondială, în special, criza din industria construcțiilor, a influențat reorientarea migranților spre piața poloneză. Ungaria, în primul rînd, primeşte nu lucrători migranți, ci etnici maghiari cu așa-numita „carte a Ungariei”. Slovacia rămîne mai puțin importantă în plan migraţional.

Belarușii în UE

Permis de ședere în statele membre ale Uniunii Europene au acum circa 70 mii de migranți din Belarus, indică expertul BISS Andrei Eliseev. Iar dacă se iau în considerare vizele naționale, care sînt echivalente cu un permis de ședere, atunci aproximativ 120 de mii. În mare parte aceştia sînt deţinătorii vizelor naționale poloneze şi „Cărţilor de polonez”, precizează expertul.

De asemenea, dînsul atrage atențiaasupra faptului că lucrători migranți din Belarus în UE sînt într-un număr mai mic, decît ucraineni sau moldoveni, nu numai în cifre absolute, ci şi în procente faţă de numărul locuitorilor țărilor, pe care le părăsesc. Martha Yaroshevich indică, de asemenea, o altă diferență: bielorușii în UE cel mai adesea lucrează în domeniul oferii serviciilor, ucrainenii și moldovenii ‒ în construcții și agricultură.

Cu toate acestea, în ultimii ani, arată Eliseev, există o tendință de creștere a migrației specialiștilor de înaltă calificare din Belarus. Yaroshevich marchează diferențe şi la ceilalți indicatori. Din Ucraina și Republica Moldova după o viaţă mai bună în UE pleacă oamenii mai în vîrstă, decît din Belarus. Bieloruşii mai des decît moldovenii și ucrainenii preferă să plece ca să se stabilească definitiv peste graniţă. Femei în rîndul migranților din Belarus sînt mai puţine, decît printre ucraineni și moldoveni.

Factorii care contribuie şi care împiedică migrarea din Belarus

Printre factorii care împiedică migrația bielorușilor Andrei Eliseev indică nivelul de trai (PIB-ul pe cap de locuitor): în Belarus, el este, de fapt, mai mare, decît în Republica Moldova și Ucraina. Expertul menționează, de asemenea, sectorul de stat impunător, unde sînt angajaţi 70 la suta din bieloruşi, deși nu au un salariu foarte mare, însă în ţară este mai uşor de găsit de lucru, decît în Ucraina și Republica Moldova.

Tinerii aleg să rămînă în Belarus pentru că au garanţia că vor fi angajaţi în cîmpul muncii după absolvirea facultăţii, în urma distribuției şi trebuie să lucreze cîţiva ani. Un factor-frînă important Eliseev îl consideră şi lipsa diasporei din Belarus în UE sau slaba organizare a acesteia, în raport cu cea din Republica Moldova și Ucraina.

Motivele care îi determină pe oameni să plece din Belarus, Ucraina și Moldova sînt similare, dar nu în mod absolut. Pentru bieloruşi principalul motiv sînt salariile mai mari și nivelul de trai din UE. De asemenea, are importanţă proximitatea teritorială și gradul de deschidere a pieței forței de muncă, în special, cel din Polonia, precizează Eliseev. Martha Yaroshevich atrage atenția asupra unei alte nuanțe: bielorușii pleca "pentru că în UE este mai bine", iar ucrainenii și moldovenii ‒ "pentru că în țările lor este rău".

Prognoza pînă în anul 2050

În rezultatul modelării econometrice experţii prezic trei scenarii pentru schimbările fluxurilor migraționale, în funcție de dezvoltarea situației în Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Prognozele pentru primele două țări ‒ similare, dat fiind modelul demografic similar, constată Yaroshevich.

Rezumînd concluziile cercetătorilor, Andrei Eliseev menţionează că către anul 2050 numărul migranților din Moldova, potrivit tuturor scenariilor de dezvoltare a situației din țară, este estimată la nivelul a 400 mii, adică doar cu 100 de mii mai mult, decît la momentul de faţă. Pentru Ucraina estimările sînt cele mai mari ‒ între 1,8 și 2,5 milioane. În ce priveşte migrarea din Belarus, conform celui mai bun scenariu, în UE vor pleca ‒ 380 mii lucrătorilor migranți, în cel mai rău caz ‒ mai mult de 600 de mii.

Sursa: dw.de