Angajații Serviciului de Informații și Securitate din Moldova nu trebuie să aibă altă cetățenie în afară de cea moldovenească. Această opinie a fost exprimată de expertul în economie, fostul director al Direcției Economie Reală din cadrul Ministerului Economiei, Dumitru Barbalat, relatează Noi.md.

Comentînd faptul că doi ofițeri SIS au fost eliberați din detenție în Federația Rusă în urma unui schimb internațional, iar una dintre persoanele transmise Moldovei a fost Alexandru Balan — fostul director adjunct al SIS, condamnat pentru tentativă de divulgare a secretului de stat și grațiat pentru a fi predat în Belarus în cadrul schimbului, — el a remarcat că au venit vremuri în care, pe baza unor astfel de fapte, ar trebui închise majoritatea instituțiilor de stat. Mai ales în cazurile în care, potrivit lui, structurile de stat și conducătorii acestora uită că se află în serviciul de stat, iar prevederile Constituției și ale legislației pot fi folosite pentru manipulări în interesul cuiva. Referindu-se la situația concretă, Dumitru Barbalat a subliniat că premisele acestor evenimente au fost create atunci cînd s-a permis, la nivel legislativ, ca angajații SIS să poată deține, pe lîngă cetățenia moldovenească, și cetățenia altor țări. În același timp, el a reamintit cerințele Codului civil referitoare la persoanele care dețin cetățenii multiple.

Astfel, se prevede că legea națională a unui cetățean este legea statului a cărui cetățenie o deține persoana fizică. În cazul în care o persoană are două sau mai multe cetățenii, legea națională este considerată a fi legea statului cu care aceasta are cea mai strînsă legătură — în special, în funcție de locul de reședință obișnuit sau de activitatea principală. În același timp, legea națională a unui cetățean al Republicii Moldova, care, în conformitate cu legislația străină, este considerat deținător al unei alte cetățenii, rămîne legea Republicii Moldova. Reamintim că legislația majorității țărilor UE nu permite funcționarilor publici, în special celor care ocupă funcții-cheie, să dețină dublă (multiplă) cetățenie. În același timp, în opinia autorului, în Moldova, contrar bunului simț și practicii din multe țări dezvoltate, dubla cetățenie este permisă nu doar cetățenilor obișnuiți, dar și reprezentanților autorităților — înalți funcționari, deputați, judecători. Ale cui interese apără aceste persoane de rang înalt, împotriva cărora adesea se aduc acuzații de promovare a intereselor „celei de-a doua patrii”, rămîne o întrebare deschisă. Este evident că oamenii de stat care participă la viața politică și iau decizii importante pentru țară nu ar trebui să dețină dublă cetățenie, deoarece acest lucru poate duce la un conflict de interese între state și la alte riscuri, inclusiv la posibilitatea unui conflict de interese. În același timp, deținerea unei a doua cetățenii își pierde treptat relevanța și pentru o parte dintre cetățeni, care anterior doreau să-și asigure astfel libertatea de mișcare: astăzi, pașaportul moldovenesc este considerat unul dintre cele mai puternice dintre țările post-sovietice.

Juristul și secretarul general al partidului Alianța „MOLDOVENII”, Victor Marahovschi, a subliniat anterior că în Moldova trebuie eliminată dubla sau multipla cetățenie pentru înalții funcționari – inclusiv președintele, prim-ministrul, deputații din Parlament și judecătorii Curții Constituționale. Potrivit acestuia, aceste și alte funcții înalte nu ar trebui să fie ocupate de persoane cu dublă cetățenie, deoarece, prin obținerea cetățeniei unui alt stat, acestea își asumă, de fapt, obligații față de acesta, ceea ce le-ar putea influența poziția în cazul unui conflict de interese între țări. Victor Marahovschi a subliniat că deținerea dublei cetățenii de către funcționarii publici prezintă riscuri pentru securitatea națională și suveranitatea Moldovei.

Prin urmare, în opinia sa, cel puțin funcționarii de nivel superior ar trebui să renunțe la a doua cetățenie în favoarea intereselor naționale ale țării. Pe tema dublei cetățenii, redacția Noi.md a publicat numeroase materiale în secțiunea „Analitica”.