Miniştrii europeni de interne merg înainte cu demersurile privind reintroducerea controalelor la frontiere, o măsură echivalentă cu ruperea acordului Schengen, care va modifica radical conceptul de liberă circulaţie în Uniunea Europeană.

Măsurile de control la graniţă ar putea fi impuse pentru o perioadă de până la doi ani, după cum au solicitat, la sfârşitul săptămânii trecute, miniştrii de interne din UE, potrivit CNBC.

Cadru legal comun

Germania a anunţat că susţine iniţiativa revenirii la controalele la graniţă pentru fiecare stat, după ce valul masiv de refugiaţi intraţi anul acesta pe continent a demonstrat vulnerabilitatea ţărilor din spaţiul Schengen în faţa acestui fenomen.

Planul care permite statelor să revină la sistemul controalelor la frontieră a fost propus săptămâna trecuta chiar de către guvernul din Luxemburg. Ironia sorţii face ca acordul privind libera circulaţie să fi fost semnat pe 14 iunie 1985 chiar în Luxemburg, în mica localitate Schengen.

„Miniştrii au fost de acord că, dacă înregistrăm deficienţe serioase care pun în pericol spaţiul Schengen, trebuie să avem şi un cadru legal comun care să ne permită să reluăm controlul la graniţe pentru o perioadă de 6 luni sau chiar mai mult”, a explicat ministrul de interne luxemburghez, Jean Asselborn.

Conform articolului 26 din regulamentul Schengen, statele membre pot introduce controale suplimentare la frontiere dacă se constată persistenţa unor deficiente serioase la graniţa UE, situaţie pe care liderii UE o atribuie Greciei.

Fără soluţii

Grecia a fost asaltată anul acesta de peste 700.000 de imigranţi, majoritatea provenind din zonele de conflict din Siria şi Irak.

„Am rămas fără soluţii facile. Nu mai avem la îndemână decât opţiuni negative, iar unele dintre acestea sunt dureroase şi necesită ruperea unor tabuuri şi iniţierea unor măsuri pe care nu am vrea să le luăm. Aceasta este o responsabilitate care atârnă asupra liderilor noştri”, a explicat un oficial al Comisiei Europene, făcând referirea la propunerea Bruxellesului de a suspenda statutul de membru Schengen pentru Grecia.

O astfel de situaţie i-ar putea forţa pe greci să revină la sistemul de control al documentelor ori de câte ori ar călători într-o altă ţară din UE şi este privită cu îngrijorare de oficialii eleni.

Guvernul de la Atena a respins acuzaţiilor conform cărora nu ar fi făcut nimic pentru a gestiona criza refugiaţilor, amintind şi că Europa a eşuat în a acorda ajutorul promis în această problemă.

Guvernul elen a acceptat să introducă grăniceri Frontex la frontiera cu Macedonia, în încercarea de a opri revărsarea valului de imigranţi către ţările din Balcani.

Proces blocat la relocare

Miniştrii au discutat şi schema de relocare a unui număr de 160.000 de refugiaţi înregistraţi în Italia şi Grecia, principalele porţi de intrare în Europa pentru imigranţi, în baza cotei stabilite de Bruxelles.

Până acum, liderii europeni au reuşit să relocheze doar 159 de refugiaţi din totalul de 160.000, doar 30 dintre aceştia fiind preluaţi din Grecia.

Miniştrii de Interne din statele UE au reuşit să obţină şi un compromis cu Parlamentul European în ceea ce priveşte înregistrarea şi transmiterea numelor pasagerilor din cursele aeriene din interiorul blocului comunitar.

Acordul europarlamentarilor a venit după ce guvernul de la Paris a insistat pentru adoptarea acestei măsuri, în lumina tragicelor atentate teroriste petrecute luna trecută în capitala Franţei.

Proiectul fusese iniţiat încă din 2008, dar a fost contestat de diverse grupuri de parlamentari europeni, fiind văzut ca o ameninţare la dreptul la intimitate al cetăţenilor UE.

Sursa: independent.md