SPAȚIUL SCHENGEN A TRECUT "EXAMENUL MEDICAL" (VIDEO)

23.07.2013
Foto: consilium.europa.eu

Spaţiul Schengen permite unui număr mai mare de 400 de milioane de cetățeni ai UE din 26 de țări europene și unui număr tot mai mare de străini să călătorească fără formalități în plus la controalele de frontiere interne. 

 

Comisia Europeană a prezentat rezultatele celui de-al treilea "examen medical" al spaţiului Schengen, care are loc de două ori pe an. Documentul reprezintă un raport cu privire la funcționarea spațiului Schengen, care este emis în scopul monitorizării respectării normelor generale de către toate țările-participante la acordul Schengen.

 

"Spațiul Schengen este una dintre cele mai valoroase și reale dintre realizările europene. Acesta este extrem de apreciat de către cetățenii UE,dar mai ales acest spaţiu aduce o mare contribuție la prosperitatea noastră economică. Întrebarea despre faptul cum ne putem consolida cooperarea noastră și a ne proteja libertatea circulației este extrem de importantă. Noi avem obligațiuni față de cetățenii noștri ca spațiul Schengen să rămînă fără controale la frontieră", ‒ a declarat Cecilia Malmström, membră a Comisiei Europene pe politica internă.

 

Comisia a verificat, în ce mod țările-membre ale spaţiului Schengen respectă angajamentele luate în ce priveşte: respectarea normelor privind eliberarea vizelor și de asigurare a securităţii, protecției frontierelor externe și efectuarea controalelor la frontierele interne, oferirea azilului și așa mai departe.

 

Stai, cine vine?

Timp de șase luni ale perioadei analizate (de la 1 noiembrie 2012 pînă la 30 aprilie 2013) controlul frontierelor interne ale UE a fost introdus doar o singură dată. Între 3 și 12 decembrie 2012, pentru perioada înmînării Premiului Nobel pentru Pace de la Oslo, ca apoi Norvegia să repună polițiștii de frontieră la locurile lor.În această perioadă de timp la frontiera norvegiană au fost oprite 3136 de persoane, la 19 dintre ei le-a fost refuzată intrarea, iar 8 au fost reținuți.

 

La frontierele externe ale spațiului Schengen au fost înregistrate 13 600 de treceri ilegale ale graniţei cu 52% mai puțin, decît în anul 2011. Chiar la granița dintre Grecia și Turcia situaţia a devenit mai calmă după ce în luna august 2012, autoritățile locale au efectuat operațiunea "Scutul", transferînd într-acolo suplimentar 1800 ofițeri ai serviciului de frontieră. Ca urmare, numărul imigranților ilegali a scăzut de la 2.000 (în prima săptămînă a lunii august) pînă la 200 (în cea de-a doua săptămînă) și pînă la 10 (în ultima săptămînă a lunii octombrie 2012). Cu toate acestea, imigranții, majoritatea dintre care, potrivit raportului sînt originari din Afganistan, şi-au găsit repede o altă portiță de scăpare ‒ la frontiera maritimă a Greciei cu Turcia, precum și a Bulgariei cu Turcia.

 

VIS îi va identifica pe acei care încalcă regimului de vize


În afară de polițiștii de frontieră, granițele europene sînt protejate eficient de Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), creat pentru schimbul de informații între statele membre privind eliberarea vizelor pe termen scurt, refuzul de acordare a vizelor și încălcărilor regimului de vize.În prezent, VIS colectează informații cu privire la solicitanții de vize Schengen din cinci regiuni ale lumii. Începînd din 06 iunie, VIS operează în Europa de Est și Africa de Sud, în America de Sud, acesta va funcționa din 05 septembrie, iar din 14 noiembrie ‒ în Asia Centrală, Asia de Sud-Est și Palestina. În răstimpul de cînd funcţionează, prin VIS au trecut 2,9 milioane de cereri de viză, 2,4 milioane de cereri sistemul le-a aprobat, iar 348 mii de solicitanți au fost refuzaţi. În plus, de la 9 aprilie începe să funcţioneze cea de doua generaţie a Sistemului de Informații Schengen (SIS II). Aceasta permite autorităților de control ale frontierei, vamei și polițiilor statelor-membre ale UE să facă schimb de informații cu privire la posibilele amenințări și avertismente cu privire la persoanele care pot fi suspectate în a fi comis infracțiuni sau care au fost date în urmărire.

 

Casă, casă nouă

Conform datelor raportului de la 31 decembrie pînă la 3 februarie 2013, dreptul la azil a fost cerut cu 44% mai puţin de imigranții din Balcani. S-a redus numărul acelora dispuși să-şi schimbe țara natală din Serbia, Muntenegru și Macedonia, cetățenii din Bosnia și Herțegovina și Albania, dimpotrivă, încearcă să-şi schimbe adresa de reședință. Numărul cererilor de azil din cele două țări a crescut cu 51% și 74%, respectiv. Iar prioritare în acest sens pentru migranți sînt: Germania, Suedia, Belgia, Elveția și Luxemburg.

 

Trebuie remarcat faptul că, recent, Parlamentul European a aprobat noi norme de stabilire a unei ordini comune și a termenelor pentru procesarea cererilor de oferire a azilului, precum și drepturile fundamentale ale solicitanților de azil în UE. Pentru a nivela diferențele dintre procedurile naționale de azil, noile norme introduc termenii generali de prelucrare a cererilor de azil (perioada standard de șase luni, cu unele excepții), norme mai stricte privind formarea profesională a lucrătorilor, care solicită azil și noi prevederi, care se referă la nevoile speciale ale minorilor neînsoțiți și ale altor persoane vulnerabile. Deputații consideră, de asemenea, că este recomandabil să reformeze sistemul regulilor Schengen.

 

Libera circulație este cel mai pozitiv rezultat al integrării timp de 50 ani în UE, au declarat 62% din respondenții recentului sondaj al Eurobarometrului. Pachetul de măsuri în ce priveşte administrarea Schengen, aprobat de către deputați include două legi. Prima stabilește un nou mecanism de evaluare a spaţiului Schengen pentru rezolvarea situațiilor critice, iar al doilea introduce modificări în Codul Schengen despre graniţe, indicînd reguli generale pentru introducerea temporară a controalelor la frontierele interne în cazuri excepționale.

 

În special, pe viitor, echipele de inspecție vor putea să facă vizite fără aviz prealabil la punctele de frontieră internă, pentru a contracara orice încercare de a impune controale ilegale. De asemenea, în text se spune că "migrația și trecerea frontierelor externe de un număr mare de resortisanți din țări terțe nu ar trebui să fie considerată o amenințare pentru ordinea publică sau a securitatea internă".

 

 

 

 

 

Sursa: Visa.ru

Publică un comentariu nou

CAPTCHA
Vă rugăm să răspundeţi la întrebare pentru a evita SPAM-ul
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.