Foto: gov.md

Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, a prezentat săptămîna trecută raportul privind progresele înregistrate de Moldova în contextul Politicii Europene de Vecinătate. Raportul s-a referit la rezultatele obţinute în anul 2011, însă discuţiile s-au dovedit a fi mai ample. În cadrul Programului Politicii Europene de Vecinătate, UE va aloca, în perioada anilor 2012-2015, peste 1 miliard de euro pentru 12 state vecine. Pentru ţările “Parteneriatului Sudic” sînt prevăzute 540 de milioane de euro, iar pentru statele “Parteneriatului Estic” din care face parte şi Moldova – 330 de milioane de euro. Încă 1,5 miliarde de euro urmează să fie oferite prin intermediul băncilor. De exemplu, în legătură cu evenimentele din anul trecut, suma pentru Tunisia a fost majorată de la 80 de milioane de euro pînă la 160 de milioane de euro. Moldova pare să fie cea mai favorizată ţară printre vecinii estici. “Uniunea Europeană a alocat în anul trecut pentru fiecare locuitor al Moldovei circa 28 de euro – o pensie nu prea mare”, a glumit Dirk Schuebel. În total, în perioada anilor 2010-2013, UE intenţionează să ofere Moldovei asistenţă în mărime de circa 550 de milioane de euro.

Au fost prezentate şi multe alte cifre. Astfel, din suma totală, granturile pentru Moldova constituie circa 100 de milioane de euro pe an. Cît priveşte repartizarea acestor mijloace pe diferite programe şi direcţii, atunci, potrivit lui Dirk Schuebel, situaţia se prezintă astfel. Pentru promovarea democraţiei, inclusiv reforma în justiţie, sint prevăzute 50 de milioane de euro, plus 12 milioane de euro sub formă de asistenţă tehnică. Pentru reglementarea diferendului transnistrean sînt prevăzute 12 milioane de euro; pentru realizarea programelor în energie şi asistenţă, oferite noii Agenţii pentru Eficienţă Energetică – 56 de milioane de euro; pentru problemele de mediu şi ecologie, inclusiv resursele acvatice – 15 milioane de euro; pentru ocrotirea sănătăţii – 43 de milioane de euro. Dacă e să facem un calcul, aceste cifre nu se leagă, de aceea e necesară o precizare. Banii sînt alocaţi nu imediat şi nu timp de un an, ci în tranşe şi după îndeplinirea anumitor condiţii de structurile moldoveneşti. De exemplu, elaborarea strategiei respective şi adoptarea legii corespunzătoare. Cu alte cuvinte, totul depinde de capacitatea de asimilare a mijloacelor oferite.

Unul dintre reprezentanţii structurii internaţionale a remarcat pentru jurnalişti că a sesizat următorul lucru: aflîndu-se în Moldova din anul 2007, el a observat că, în pofida investiţiilor în reforma administraţiei publice, sectorul de stat a început să funcţioneze mai prost. În oficiul reprezentantului se atestă aceeaşi tendinţă. Oficialul a mai remarcat o particularitate: după ce sînt instruiţi tinerii specialişti, aceștia, practic, imediat pleacă la muncă peste hotare. Este o părere proprie, însă, după cum se ştie, „oboseala” europenilor s-a exprimat prin aceea că UE a decis să ofere asistenţa financiară după principiul „mai mult pentru mai mult”. Amintim că, în luna mai 2011, Schuebel a anunţat că “luna de miere” dintre Moldova şi UE a luat sfîrşit, subliniind că Bruxelles-ul nu va susţine ţara noastră, dacă aceasta nu va demonstra că o merită. În prezent, UE apreciază înalt eforturile depuse de Moldova. Astfel, Schuebel a fost de acord cu nota de 8,6 după sistemul zecimal, acordată recent de Asociaţia pentru Politică Externă. Oficialul european a subliniat de cîteva ori că Moldova a pus la punct dialogul politic, reformează cu succes economia şi sfera socială şi a reluat dialogul cu Tiraspolul, de aceea are şanse să obţină în cadrul Politicii Europene de Vecinătate asistenţă financiară importantă. Sistemul judecătoresc şi corupţia mai sînt o problemă. Potrivit lui Schuebel, în anul 2010, Moldova ocupa în ratingul celor mai corupte ţări locul 105, în timp ce, în anul 2011, ţara noastră a coborît pe poziţia a 112-a, în pofida faptului că în luna iulie a fost adoptată Strategia Naţională de Combatere a Corupţiei.

În recomandările sale, UE sugerează Moldovei să continue reforma sistemului judecătoresc, orientîndu-se la protecţia drepturilor omului; reforma administraţiei publice în vederea sporirii transparenţei; accelerarea procesului de privatizare a întreprinderilor din telecomunicaţii, energetică, transport şi sistemul financiar; reformarea sectorului aviatic; finalizarea anchetei privind evenimentele din aprilie 2009 etc. Dirk Schuebel nu a susţinut discuţia privind Legea anti-discriminare, redenumită în ”Legea privind egalitatea şanselor”, menţionînd că UE nu insistă asupra adoptării acestui proiect de lege care nu este ideal, însă fără aceasta integrarea europeană va fi incompletă. În particular, Moldova nu va putea continua negocierile privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Cu atît mai mult, că Moldova a semnat deja cîteva convenţii privind lupta împotriva discriminării. Reprezentanţii mass-media s-au interesat dacă diferendul transnistrean nu va fi o piedică pentru Moldova în negocierile privind anularea vizelor. Dirk Schuebel nu a exclus că regimul fără vize ar putea fi obținut şi fără reglementarea conflictului. Jurnaliştii s-au interesat, de asemenea, şi de perspectiva aderării Moldovei la UE. “Asemenea rapoarte sînt elaborate pentru statele cu perspectivă europeană, cu toate că Moldova, deocamdată, nu a primit un semnal clar privind posibila aderare. Însă în cazul în care veţi continua să vă mişcaţi cu viteza de astăzi, această perspectivă ar putea apărea”, se arată convins Dirk Schuebel. Cît priveşte rezultatele ultimelor sondaje de opinie, care denotă că cetăţenii Moldovei au devenit mai eurosceptici, Dirk Schuebel consideră că acestea trebuie tratate cu mai multă atenţie. Oficialul a menţionat că, în cadrul vizitelor sale în diferite regiuni ale Moldovei, nu a sesizat acest scepticism. “Nu împărtăşesc euroscepticismul unor politicieni moldoveni şi consider că rezultatele integrării europene nu pot să se manifeste imediat”, a menţionat Dirk Schuebel, sugerînd tuturor să fie mai răbdători.

Tatiana ŞICHIRLIISCAIA, “Kişinevskii obozrevateli”

Sursa: ko.md