Foto: euobserver.com

Cinci țări din Balcanii de Vest au regim fără vize cu UE și se bucură de această facilitate nu în acel mod în care şi-ar dori statele membre ale UE. Spre exemplu, cetățenii acestora încearcă activ să-șis chimbe locul detrai, optînd pentru unul mai confortabil înGermania, Elveția și Luxemburg, sub masca solicitanților de azil.

Citirea raportului anual privind situația oferirii azilului le-a dat de gîndit responsabililor de la Bruxelles, care s-au întrebat, dacă n-ar trebui reintroduse vizele în Balcani?

Negociatorul Augustin Diaz de Mera, care reprezintă punctul de vedere al Parlamentului European cu privire la necesitatea revenirii la regimul de vize  a ajuns la un acord cu statele membre ale Uniunii Europene. Săptămîna următoare, statele membre vor examina poziția deputaților și în cazul în care nu vor apărea dezacorduri, în septembrie, vor vota pentru proiectul de lege, care permite, în anumite condiții, reintroducerea sistemului de vize pentru cetățenii din Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia.

Cuprimele trei țări UE a anulat vizele în decembrie 2009, cu Albania și Bosnia și Herțegovina ‒ un an mai tîrziu. Însă o creștere semnificativă a numărului de cereri pentru azil depuse de imigranții din Balcanii de Vest, care, de altfel, la Bruxelles au fost considerate nejustificate, a impus Lumea Veche să se gîndească la consecințele unui astfel de pas.

În raportul său anual privind situația solicitanților de azil (Annual Report on the Situation of Asylum in the European Union) se menţionează că cele mai multe cereri vin de la cetățeni din cele cinci state indicate. În anul 2012, numărul lor a crescut cu 49%, ajungînd în luna octombrie la absolutul maxim ‒ 10 mii de cereri.Tototdată, au fost justificate, adică au avut un temei real doar 4% din cererile depuse.

Din numărul total de cereri depuse în 2012 (335 365), locuitorilor din Balcani le revin 53.000. Aceast număr depășește cifra cererilor depuse de refugiații din zonele de conflict ‒ Siria și Afganistan.

Unele țări se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea potențialilor imigranți ‒ Germania, Luxemburg, Elveția și ţara, care nu face parte din spațiul Schengen ‒ Marea Britanie. În timp ceItalia și Ungaria n-au înregistrat creșteri ale cererilor de azil.

La sfîrșitul lunii iunie, Augustin Diaz de Mera a primit textul amendamentelor coordonat cu statele membre referitor la legislația privind vizele, care va permite Comisiei Europene, în anumite cazuri, să reintroducă regimul de vize. Însă, în Parlamentul European nu există o opinie comună la această temă. Deputatul din partea Sloveniei (Tanja Fajon) consideră că textul amendamentelor e neprelucrat îndestul. Precum şi că acest lucru va lipsi Parlamentul de posibilitatea de a verifica cu atenție motivele, care vor permite statelor membre să impună restricții de intrare în UE.

"Există o creștere de presiune asupra statelor membre ale UE cu privire la reîntoarcerea la sistemul de vize cu unele țări din Balcanii de Vest, iar această presiune ne va conduce spre aceea că noi (Parlamentul) vom ceda autoritatea noastră în această problemă", a spus deputatul EUobserver.

Numărul cererilor pentru oferirea azilului înainte și după anularea regimului de vize: Înainte de eliminarea vizelor în anul 2009, aproximativ 940 de cetățeni din Macedonia și 5 mii de sîrbi au cerut azil în UE. În 2010, aceste cifre au ajuns deja la 7550 și, respectiv, 17 715. În 2011, fluxul solicitanților s-a micşorat, ca să crească din nou în anul 2012. Potrivit celui de-al treilea raport al Comisiei Europene cu privire la funcționarea zonei Schengen, publicat la începutul lunii iunie, în anul 2013, numărul solicitanților din Serbia, Macedonia și Muntenegru s-a redus (cu 61%, 46% și 45% corespunzător), în timp ce numărul cererilor din Albania și Bosnia și Herțegovina a crescut respectiv cu 74% și 51%.

Sursa: visa4.ru